ID de editor pub-1829796509104555 Cod de client 2100719415
Se afișează postările cu eticheta Sfaturi si trucuri culinare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sfaturi si trucuri culinare. Afișați toate postările

Vegeta facuta in casa


 

 

 

 


Vegeta, desi unul dintre cele mai cotroversate condimente, este inca folosit de foarte multe gospodine. Spre deosebire de diverse persoane care nu isi recunosc originile culinare, eu nu ma rusinez sa spun ca am folosit vegeta si delikat la inceputul vietii mele culinare.
Asta pentru ca si mama si bunica le foloseau (la fel ca foarte multe mame) si in unele retete de la inceputul blogului le mai gasiti in ingrediente. Intre timp, in cei 4 ani care au trecut de cand am inceput blogul, lucrurile s-au mai schimbat, m-am mai informat si acum imi fac toate amestecurile de condimente in casa, inclusiv vegeta.
Puteti folosi si un aparat special pentru deshidratat legume, insa e destul de scump din cate am vazut eu. Eu am folosit cuptorul de la aragaz pentru a usca legumele. Imi mai spunea pe facebook doamna Frunza Maria ca s-a gandit sa le usuce si pe soba de teracota. Alegeti voi varianta cea mai potrivita pentru voi.
Ingrediente (cantitatile sunt variabile, eu va spun ce am folosit eu pentru a obtine cca 200-250g de vegeta)
- 4-5 morcovi medii
- 1/2 telina mare
- ½ gulie
- 2-3 radacini de patrunjel
- 1-2 radacini de pastarnac
- un ardei gras alb
- un ardei gras rosu
- ceapa alba
- ceapa rosie
- rosii (eu le-am avut deja uscate – gasiti in general rosii uscate la plafar)
- frunze de telina, patrunjel uscat

Avem doua variante pentru a pregati legumele: fie le curatam si le dam pe razatoare, fie le curatam si continuam sa le taiem cu peel-erul (curatatorul de legume, si nah, am evitat si cacofonia ) in fasii foarte subtiri. Le-am pus pe toate in tava (daca vreti, puteti sa adaugati si putina sare) si am dat tava la cuptorul incins la 100 de grade celsius.

Apoi nu a ramas decat sa astept… si am tot asteptat vreo 4-5 ore (timpul depinde foarte mult de legumele pe care le folositi). Va dati seama cand legumele sunt perfect uscate, ajunge sa le farmitati intre degete si daca se transforma foarte usor in pulbere si arata cam ca in poza de mai jos, sunteti pe drumul cel bun.

Acum nu ne ramane decat sa dam legumele prin rasnita. Eu am folosit rasnita veche, mostenita, care inca isi face treaba fara sa vocifereze.

Asta e reteta de vegeta facuta in casa si asa arata rezultatul final. Noua ne place foarte mult, e aromata si chiar daca e mai inchisa la culoare decat vegeta din magazin, este un produs 100% natural. Eu va sugerez sa faceti vegeta in casa, sa o puneti in borcanele mici, inchise ermetic si sa o dati cadou de Craciun celor dragi, cu siguranta vor aprecia ideea voastra si e un cadou mult mai personal decat unul cumparat. Sa va fie de cel mai bine

"Despre Oua"

 

 

 


  1. Prospetimea oului se poate constata scufundandu-l intr-o solutie apa cu sare 12%. Cel proaspat atinge fundul vasului cu varful, cel vechi pluteste, rasurnat.
  2. Pentru a evita craparea oului in timpul fierberii, se adauga in apa sare sau putin otet. Chiar daca se crapa coaja, albusul nu se raspandeste in apa, sarea sau otetul determinand coagularea lui chiar la nivelul crapaturii.
  3. Nu puneti la fiert ouale imediat scoase din frigider.
  4. Pentru a incorpora perfect alburile intr-o crema de unt pentru torturi, bateti albusurile cu cate o lingurita de zahar pudra pentru fiecare ou.
  5. Pentru a bate albusul spuma, castronul si telul trebuie sa fie perfect curate si uscate. Pentru a se bate mai repede, este bine sa se adauge putina sare.

"Despre condimente"

 

 

 


Frunzele de limba- mielului (plantă mai puţin cunoscută ca mirodenie) pot da un gust aparte salatelor.
Rădăcina de ghimbir poate fi folosită atât pentru condimentarea mâncărurilor dulci, cât şi a celor sărate.
♦ Datorită gustului picant-arzător, cuişoarele aromatizează mâncărurile dulci, răcoroase şi pe cele care conţin cereale şi zahăr.

Busuiocul e folosit, în general, la condimentarea mezelurilor. Acasă, poţi pune busuiocul verde la salate, sosuri ori ciorbe (se adaugă la sfârşit, pentru aromă). Cel uscat e bun pentru mâncare gătită, carne tocată, friptură de miel, peşte, fructe de mare, carne de pui sau paste;
Frunzele de salvie cu gust picant-amar- aromat au multiple utilizări - de la folosirea în salatele de fructe sau de legume, până la adăugarea lor în preparate sofisticate pe bază de carne.
Menta verde este recomandată pentru aromatizarea preparatelor dulci, dar şi a sosurilor de vară.
Coriandrul condimentează mâncărurile de legume şi supele.
Piperul negru poate fi utilizat la aproape orice fel de mâncare şi la salatele de legume, în funcţie de preferinţele fiecăruia;
Seminţele de anason, cu gust picant- aromat şi dulce, pot fi folosite la salate, dar şi la sucuri de fructe şi la prăjituri.
Cimbrul de munte e un condiment care dă un gust aparte mâncărurilor de fasole, de linte de năut sau de soia.
Beţele de scorţişoară se pot utiliza întregi sau fărâmiţate la dulciuri,compoturi, dulceţuri, dar şi la mâncărurile orientale;

Pe lângă faptul că fac mâncărurile mai gustoase, condimentele sunt şi o importantă sursă de sănătate pentru organism. Ne scapă de stres, oboseală, gripă şi răceală, probleme de circulaţie sau reumatism.

Pentru că sezonul rece se apropie şi aduce cu sine răceala şi gripa, trebuie să ştii că poţi scăpa de febră bând ceai din... boia amestecată cu zahăr şi cu portocale. Iar febra şi răceala pot fi combătute cu ghimbir. Acest condiment de culoarea nisipului este un bun antiseptic, tonic şi diuretic. Totodată, creşte pofta de mâncare, combate balonarea şi te scapă de răul de maşină ori de durerile reumatismale. În sezonul rece, împotriva viruşilor luptă şi... piperul.

Acest condiment stimulează digestia, are efect antibacterian şi ajută la arderea grăsimilor, fiind excelent pentru cei care doresc să slăbească. Atenţie, însă! Persoanele care au probleme digestive sau renale trebuie să consume foarte puţin piper, deoarece acesta are efect iritant.

În cazul în care ai viermi intestinali, mănăncă mai multă scorţişoară, care, pe lângă proprietăţile vermifuge, este un bun antiseptic, îndepărtează oboseala fizică şi stresul şi stimulează circulaţia sangvină.

Măghiranul şi cimbrul, puse în salate, te pot ajuta dacă ai probleme cu circulaţia periferică.

"Secretul condimentelor"




Cardamon, anason stelat, scorţişoară sau nucşoară, dar şi pătrunjel, dafin, mărar şi amestec de piper sunt doar câteva dintre condimentele folosite cel mai des în bucătăria românească. Cine nu a gustat măcar o dată în viaţă turta dulce şi nu a fost uimit de bogăţia de gusturi şi de arome pe care o are? Sau un piept de pui la grătar cu cimbru sau oregano ori filé de peşte cu scorţişoară sau usturoi? Deşi le folosim de când ne ştim, de cele mai multe ori nu îndrăznim să le combinăm, în mare parte şi pentru că nu ştim mare lucru despre ele sau nu cunoaştem secretele pentru ca preparatele noastre să aibă un gust şi o aromă îmbietoare. Cunoscute încă din Antichitate, condimentele nu sunt folosite doar pentru aromă, ci şi pentru culoare.

CARNE

Muştar şi ardei iute pentru vită
Ingrediente: 4 linguri cu sare mare, 3 linguri cu piper negru măcinat, 30 g seminţe de muştar, 2 linguri cu fulgi de ceapă, 1 lingură cu fulgi de usturoi, 1 lingură cu piper măcinat, 2 linguri cu boia dulce, 1/2 linguriţă cu fulgi de ardei iute, 1 linguriţă cu cimbru uscat şi 1 linguriţă cu oregano uscat.
Mod de preparare: se pun toate ingredientele într-un robot, se macină şi se păstrează la rece, într-un recipient etanş. Carnea de vită se unge cu ulei, apoi se trece prin acest amestec şi se frige sau se coace în cuptor.
Oregano şi măghiran pentru puiIngrediente: 2 linguri cu pătrunjel uscat, 1 linguriţă cu oregano uscat, 1 linguriţă cu măghiran uscat, 1 linguriţă cu cimbru uscat, 1 lingură cu fulgi de ardei, 1 lingură cu fulgi de ceapă, 1 lingură cu fulgi de ţelină, 1 lingură cu piper negru măcinat, 2 linguri cu sare de mare şi 1 linguriţă cu ghimbir uscat.
Mod de preparare: se macină toate ingredientele cu un robot şi se păstrează la rece până în momentul întrebuinţării.
Boia dulce şi zahăr pentru peşte sau carneIngrediente: 2 linguriţe cu boia dulce, 15 g cimbru uscat, 1 lingură cu fulgi de ceapă uscată, 1 lingură cu fulgi de usturoi uscat, 1 lingură cu zahăr tos, 2 linguriţe cu sare, 1 linguriţă cu piper, 1/4 linguriţă cu boia iute, 1/4 linguriţă cu chimen măcinat şi 1/2 linguriţă cu nucşoară măcinată.
Mod de preparare: se pun toate ingredientele într-un robot şi se macină, apoi se pun într-un borcan şi se păstrează la loc întunecat.
Cimbru şi usturoi pentru carne şi peşteIngrediente: 2 crenguţe de cimbru verde, 1 legătură de pătrunjel verde, 1 legătură de busuioc verde, 1 legătură de ceapă verde, 3 căţei de usturoi, 1 felie de ţelină, 1 ardei iute, 1 linguriţă cu sare şi 1/4 linguriţă cu piper.
Mod de preparare: toate ingredientele se spală, se scurg de apă şi se toacă mărunt cu un robot. Se amestecă bine cu sare şi piper, se pun în borcane şi se păstrează la rece. Se foloseşte pentru a marina carnea, adăugând puţin ulei sau apă, dar se poate folosi şi ca umplutură la pacheţele de carne.
Dafin şi mărar pentru peşte şi fructe de mareIngrediente: 150 g pătrunjel uscat, 50 g mărar, 2 frunze de dafin, 3 linguriţe cu piper, 1 linguriţă cu sare şi coaja de la 1 lămâie.
Mod de preparare: coaja de lămâie se spală cu apă rece, se usucă în cuptor, apoi se macină. Foile de dafin se macină, se amestecă bine cu pătrunjelul şi cu mărarul uscate, coaja de lămâie, sarea şi piperul. Se pune amestecul într-un borcan şi se păstrează la rece sau într-un loc întunecat.
Cuişoare şi scorţişoară pentru peşteIngrediente: 1 linguriţă cu măghiran uscat, 2 linguri cu pătrunjel uscat, 1 lingură cu fulgi de ceapă uscată, 1/2 linguriţă cu boia dulce, 2 cuişoare şi 1 vârf de linguriţă cu scorţişoară.
Mod de preparare: se macină totul într-un mojar, se pun într-un borcan şi se păstrează la rece.
Lămâie şi anason pentru peşteIngrediente: 2 lămâi, 3 steluţe de anason, o lingură cu ienibahar, 1 linguriţă cu piper negru boabe, 1 linguriţă cu piper roşu boabe, 2 linguri cu sare de mare, 1 lingură cu seminţe de muştar şi 1 linguriţă cu mentă uscată.
Mod de preparare: lămâile se spală, se taie felii, se usucă în cuptor, apoi se macină într-un robot împreună cu anasonul stelat, ienibaharul şi cele două tipuri de piper. Se adaugă sarea, menta uscată şi seminţele de muştar, se macină circa un minut, cât să se obţină o pudră. Se pune în borcane cu capac şi se păstrează la rece sau într-un loc întunecat.
Cu acest amestec se poate condimenta peştele înainte de a fi fript pe grătar, dar se poate adăuga şi la un amestec pentru marinată.

LEGUME

Busuioc şi portocală pentru legume
Ingrediente: 2 linguri cu busuioc uscat, coaja uscată de la o lămâie, coaja uscată de la 1 portocală, 1 linguriţă cu oregano uscat, 1 linguriţă cu seminţe de ţelină, 1 lingură cu sare de mare, 1 linguriţă cu piper şi 1 lingură cu fulgi de ceapă.
Mod de preparare: se amestecă toate ingredientele şi se macină sau se folosesc ca atare în principal la salate, legume fierte sau fripte.

DESERTURI

Coriandru şi cardamon pentru orice desert
Ingrediente: 30 g amestec de piper colorat, 20 g seminţe de coriandru, 2 beţe de scorţişoară, 1/4 linguriţă cu seminţe de cardamon, 8 cuişoare, 8 boabe de ienibahar şi 1 nucşoară.
Mod de preparare: se pun toate ingredientele într-un robot şi se macină până se obţine o pudră fină. Se foloseşte în principal la dulciuri, adăugat în compoziţia aluaturilor sau presărat peste salate de fructe, precum şi la preparate din brânză de capră.
Nucşoară şi ienibahar pentru mereIngrediente: 1 linguriţă cu scorţişoară, 1 linguriţă cu nucşoară, 1 linguriţă cu ienibahar măcinat, 1/4 linguriţă cuişoare măcinate şi 1 linguriţă cu ghimbir măcinat.
Mod de preparare: se amestecă toate ingredientele şi se păstrează într-un recipient etanş. Poate fi folosit la diferite reţete cu mere: plăcinte, tarte, mere coapte sau compot de mere.
Ghimbir şi cuişoare pentru dovleac sau cartofi dulciIngrediente: 60 g zahăr brun, 2 linguriţe cu scorţişoară, 2 linguri cu ghimbir pudră, 1 linguriţă cu nucşoară, 1/2 linguriţă cu pudră de cuişoare şi 1/4 linguriţă cu cardamon.
Mod de preparare: se amestecă toate ingredientele şi se păstrează într-un recipient etanş. Se foloseşte pentru aromatizarea deserturilor din fructe, la îngheţată, dar şi la rulade sau torturi.
Pont! Un simplu preparat, cum ar fi un ou fiert sau prăjit, va căpăta o mulţime de gusturi şi de arome dacă vă „jucaţi“ cu oferta variată de condimente.

Sugestii pentru prepararea carnii de struti




 



 
  • Carnea proapsata se spala cu apa rece si se sterge cu un tifon inainte de preparare.Asemenea si carnea vacumata se spala inante de preparare si se usuca cu un tifon, cirpa de bucatarie sau servetel.
  • Mirosul tipic al carnii vacumate dispare dupa citeva minute.
  • Se recomanda marinarea carnii in ulei cu amestec de condimente (frunze de patrunjel, busuioc, dafin, cimbru etc) - astfel va fi o carne ideala pentru gratar
  • Toate tipurile de carne se pot prepara imediat.
Steak si filet
  • Se taie carnea transversal fibrelor de muschi. Se prajeste in ulei vegetal cite doua trei minute pe ambele partiastfel ca interiorul sa ramina roz (medium). Sare se pune abia la sfirsit.
  • Se recomanda sa se puna carnea gata pregatita pe farfurii calde si sa se lasa acoperit cu folie de aluminiu ca. trei minute.
  • Sosul de friptura se stinge cu fond de carne, vin rosu sau calvados,  smintina si se condimenrteaza. Servirea sa se faca pe farfurii preincalzite.
  • Un sos bine preparat si condimentat face condimenatrea carnii inutila. Gustul delicat al carnii este astfel evidentiat.
Friptura sau gulas
  • Preparea se face la fel ca la celalalte carnuri cunoscute (porc, pui, vita). Prepararea se face dupa gustul dumneavostra.
Felii de git
  • Se prepara ca si coada de bou





  •  Afişează profilul

    cafeaua




    Povestea cafelei incepe acum 2400 de ani in Etiopia. Aici s-a descoperit planta de cafea iar in Yemen s-a preparat pentru prima data cafeua, ca bautura. De aici, cafeaua s-a raspandit in restul lumii; intai in Imperiul Otoman, apoi in restul continentelor.
    Italia poate fi considerata tara care a introdus cafeaua in Europa. Comerciantii venetieni au importat cafeaua in Europa la inceputul anilor 1600. Tot la Venetia, in 1683 s-a deschis prima cafenea. Italia este deasemenea considerata tara de unde privine “espresso”, se spune ca in Napoli s-a ‘inventat’ acest mod de a bea cafea (in anii 1800).
    Planta de cafea produce fructe mici si rotunde, de culoare rosie sau galbena. Productia de cafea incepe cu recolta de plante si cu extractia boabelor de cafea din fructe. Boabele de cafea se usuca la soare sau intr-un mod artificial iar apoi se selectioneaza.
    Se trece apoi la prajire. Prin prajirea boabelor acestea dobandesc aroma specifica de cafea. Dupa ce se prajesc, boabele se racesc repede ca substantele aromatice sa se pastreze.
    Procesul de prajire este important pentru calitatea cafelei. Prin prajirea boabelor mai putin, se obtine o cafea mai acida, prin prajirea mai tare a boabelor se obtine o cafea mai amara. Boabele de espresso sunt intotdeauna prajite mai mult pentru a obtine o cafea cremoasa, cu un gust puternic.
    Astfel, fiecare cafea are o aroma diferita. Sunt 80 de specii de plante de cafea, cele mai raspandite fiind Cafeaua Arabica (cafea parfumata) si Cafeaua Canephora (cafea amara). Majoritatea felurilor de cafea ce se gasesc in comert sunt obtinute amestecand aceste doua tipuri, de aici gusturile si mirosurile diverse.
    De-a lungul timpului, nutritionistii nu s-au ocupat foarte mult sa studieze cafeaua. Valoarea nutritiva a cafelei este de 2 calorii/o cescuta, astfel cafeaua nu a fost trecuta in randul alimentelor.
    Recent insa, s-a descoperit ca, inainte de prepararea boabelor, cafeaua contine multe substante ce, odata cu prajirea, se pierd sau se reduc: proteine, acizi grasi, minerale, carbohidrati, etc. Substantele care insa raman in cafea in momentul cand o bem sunt insa utile. Cafeaua contine vitamina B3, contine substante ce ajuta la asimilarea zaharurilor si proteinelor in corp iar compusii care determina aroma cafelei joaca rol de antioxidanti si ajuta la combaterea imbatranirii organismului (efectul se datoreaza si cofeinei).
    Studiile confirma ca datorita cafelei, sistemul nervos este stimulat, la fel cel muscular iar de asemenea favorizeaza procesul de gandire; cafeaua stimuleaza digestia, diureza si metabolismul in general, deci ajuta la arderea caloriilor.
    Cel mai important insa este ca nu este periculoasa pentru inima. Consumul de cafea are chiar un efect benefic asupra inimii, bineinteles fara exagerare (2 cescute de cafea pe zi sunt de ajuns).
    Consumul de cafea produce senzatii de bunastare, de energie si capacitate de concentrare, dar cu moderatie. Consumul exagerat de cafea produce senzatii de nervozitate sau insomnie. Este recomandat sa nu consumam mai mult de 2 cani de cafea pe zi.

    Valoarea calorica a alimentelor


     

     Numarul de calorii al alimentelor la 100 de grame:

    • un ou 75
    • varza acra 24
    • varza rosie 33
    • lapte de vaca 65
    • chefir 66
    • frisca 122
    • andive 19
    • mere cu coaja 51
    • mere uscate 251
    • smantana 261
    • unt 790
    • parmezan 355
    • prune 48
    • prune uscate 230
    • ulei 926
    • faina 357
    • piersici 42
    • caise 37
    • cirese 51
    • struguri 72
    • stafide 272
    • capsuni 40
    • zmeura 27
    • portocale 61
    • banane 100
    • orez 357
    • gris 369
    • macaroane 361
    • paine alba 265
    • paine neagra 239
    • paine graham 251
    • paine prajita 352
    • chec 388
    • curmale uscate 309
    • smochine uscate 259
    • biscuiti 400
    • turta dulce 390
    • alune 683
    • miez de nuca 666
    • mazare 80
    • fasole verde 39
    • fasole uscata 329
    • morcovi 45 
    • gulie 47 
    • cartofi 96
    • ceapa 52
    • castraveti verzi 15 
    • conopida 32 
    • rosii 20 
    • zahar 410
    • miere 307
    • zeama de lamaie 40
    • ciocolata 541
    • bere 51
    • vin alb 68
    • vin rosu 65
    • sampanie 129
    • coniac 298
    • rom 410