Cîteva sfaturi utile pentru organizarea unei nunţi (de pocăiţi) în perioada de criză 2
Disclaimer: Majoritatea acestor “indicaţiuni” este valabilă numai pentru nunţile evanghelice (pocăiţi, neprotestanţi etc.) Aşadar, dacă toate lucrurile sînt bine lăuntric, să mergem spre cele ce se văd:
1.
Vara sau Iarna? De obicei nunţile se fac vara, dar nici o nuntă de iarnă nu-i de alungat din minte. Imaginaţi-vă o nuntă cu sănii trase de cai . Nu sînt aşa de multe complicaţii pe cît v-aţi imagina, ba chiar mai multe beneficii: săli libere, restaurante la preţuri foarte scăzute, preţuri la bilete de avion la preţ de rîs, oferte pentru luna de miere foarte tentante, concediu de la servici prelungit şi mai comod de obţinut, avînd în vedere că ai dvs. colegi doresc să meargă vara în concedii. O lună de miere la o cabană tradiţională în Bucovina, într-o cameră încălzită cu sobă… Iată o idee!
2.
Sîmbăta sau Duminica? N-am înţeles niciodată argumentele pentru nunta de sîmbăta, deşi eu am făcut nuntă sîmbătă. Recomand nunta Duminica dimineaţă. De ce? În loc să mîncăm seara la ora 19.00 patru feluri de mîncare (ca să alergăm cu fierea în mîini a doua zi dimineaţa… ), mîncăm cînd trebuie, la prînz. Argumentele cu … “muncim duminica” nu ţin. Acum sînt firme care organizează astfel de evenimente. Din nou: duminicile sălile sînt mai libere, aglomeraţia mai mică, preţuri mai reduse.
3.
Limitele, de buget şi invitaţi. Neapărat trebuie să ne fixăm o limită maximă de invitaţi şi, în consecinţă, de cheltuieli. După buget, se înţelege, dar sînt foarte multe capitole la care se poate face economie. Sînt o mulţime de moftuleţe, care nu adaugă nimic nici la amintire, nici la buna dispoziţie, dar care costă foarte mult. Peştişorii, porumbeii, limuzina, globuleţele, baloanele cu heliu, toate costă. Alegeţi stilul şi atmosfera generală a nunţii, tematica nunţii şi lăsaţi ce nu se potriveşte.
4.
De capul nostru sau cu firmă? Dacă sînteţi într-un oraş mare, este bine să apelaţi la una dintre firmele (disperate şi acestea) care organizează nunţi. Luaţi un pachet de servicii, nu individual. Mergeţi la negocieri cu cineva care se pricepe, veţi lua şi fotograful şi limuzina şi porumbeii pe gratis
. Dacă sînteţi la sat şi acolo vreţi să organizaţi nunta, ca pe vremuri, la cort, în curte, afară… atunci e mai bine “pe capul vostru”.
5.
Meniul: tradiţional sau …. bufet suedez? “Nu-i nuntă fără sarmale…. ” spunea cineva. Va fi greu să organizaţi o nuntă fără comentarii. Meniurile sînt deja previzibile: aperitiv, supă, friptură, sarmale, 5 feluri de prăjituri la desert. Corect! Puteţi să încercaţi şi ceva diferit. Am participat la nunţi la care s-a organizat bufet suedez şi bugetul a scăzut considerabil, plus că oferi invitaţilor posibilitatea de a alege, senzaţia diversităţii. Noi am făcut cu “bufet suedez”, dar aici nu mă bag. Gusturile! Se mai poate opta pentru trei tipuri de meniu la felul principal, dacă se face grătar: vită, pasăre, peşte. Aici, dacă tot vorbim de masă, pocăiţii (în marea lor majoritate, că acum se poartă şi asta pe la nunţile noastre) scapă mult mult mai ieftin pentru că nu avem băuturile alcoolice în meniu. N-aveţi idee cît costă vinurile, şampania, aperitivele alcoolice etc.
6.
Muzică live sau “la cutie”? Dacă tot vorbim de gusturi, prefer un cvartet de coarde care să cînte în surdină, fără amplificare. Atmosfera se va schimba radical. Este un principiu legat de sunet în astfel de situaţii: cu cît este mai mare volumul la boxe, cu atît lumea va vorbi mai tare. Oamenii vin la nuntă să discute, să se audă unii pe alţii. Voi daţi muzica tare, ei vorbesc şi mai tare, ca să acopere muzica, atunci nu se mai aude nici muzica nici oamenii nu se înţeleg între ei. Nivelul muzicii de fundal (fără cuvinte preferabil, muzică de atmosferă, smooth) ar trebui să fie foarte redus, dacă optaţi pentru muzica din calculatoare, playlisturi (mare plictiseală!). Aici un aspect foarte important: un MC bun (Master of Ceremony). Cel mai bun pe care îl ştiu este unul dintre cumnaţii noştri. Care este rolul acestui MC? Să asigure calitatea programului din biserică: formaţii, poezii, cîntări, să selecteze acele bucăţi care merg doar “la masă” şi nu merg în biserică (mare greşeală este că se aglomerează totul în cadrul slujbei religioase) şi să asigure buna desfăşurare a programului de la masă (fără glume cu soacre, fără aluzii sexuale, să-i descurajeze pe entuziaştii care caută microfonul singuri şi să îi încurajeze pe cei care au ceva ziditor de spus, oameni pe care îi pregăteşte din timp). MC-ul are rolul de a se asigura că nu se fac jocuri stupide de copii cu un coeficient de inteligenţă sub medie (furatul miresei, scîrboasa preluare cu dinţii a jartierei şi alte dubăşii de genul acesta).
7.
Afară sau înăuntru? Vremea vă poate face figuri în orice perioadă a anunului. Recomandarea mea este ca slujba să se ţină la biserică, în biserică, masa poate fi şi afară, dacă este un bufet suedez bine protejat cu un cort şi alte cîteva adăposturi împrejur, sub care să se retragă “mesenii” (“bufetenii”) în cazul în care plouă. Vîntul puternic strică oricum totul, dacă se porneşte. Atenţie, dobrogeni!
8.
Nuntă lungă sau scurtă? Nunta este un eveniment oricum obositor. O slujbă de două ore la biserică este excelentă, o masă de trei ore maxim, mai mult ca binevenită. Sugestia mea este ca mirii să dispară înainte de finalul nunţii. Este deprimant pentru miri să asiste la plecare tuturor şi să rămînă singuri cu chelnerii care se apucă de curăţat mesele. Plicurile, banii, se pot pune într-o cutie şi mirii pot să îşi ia la revedere de la meseni şi să plece “învîrtindu-se” direct în luna de miere, fără alte complicaţii. Să îi lase pe naşi, fini, părinţi şi buni să numere banii şi să finalizeze toate detaliile administrative.
9.
Cu naşi sau fără? Ce păcat că instituţia “naşilor” a fost compromisă! Nu de Mafia Italiană! Naşii sau “sponsores” aveau un rol foarte important, rolul de părinţi spirituali, care aveau în grijă creşterea spirituală a familiei, dar şi nevoi materiale urgente, trebuiau să asiste la baia primului copilaş, să îi asiste pe cei doi în micile conflicte care vor fi apărut. Din păcate “naşii”, după o epocă de abandon în mediile neoprotestante (era “păcat”, erai “ca lumea”, dacă puneai naşi la nuntă) au revenit, dar cu puţinul rol de dat plicul cel mai gras la nuntă. Din această pricină tinerii nu îşi mai aleg uneori ca părinţi spirituali pe cei care sînt mai maturi în credinţă, ci pe aceia care sînt mai groşi în buzunare. Eu recomand naşii, dacă se păstrează principiile iniţiale şi dacă nu este ofensator în cultura respectivă. N-aş recomanda asta în bisericile din cadrul Cultului Creştin după Evanghelie din Moldova.
10.
Cu nuntă sau fără nuntă? Cineva m-a întrebat acestă chestiune zilele trecute: “Dacă facem numai la biserică şi apoi avem o masă numai cu familiile noastre? Ce spuneţi? Nu avem bani şi nu vrem să ne depăşim plapuma!”
Ce să spun: Bravo, eşti băiat de însurat dacă gîndeşti aşa! Cine vrea să vă ajute vă ajută oricum şi dacă nu faceţi ditamai chermeza. Cred că vor fi din ce în ce mai multe astfel de nunţi. Fie nunţi care se vor ţine în spaţiu restrîns, ca un fel de logodne, la care oficiantul este chemat acasă sau la restaurant, cabană etc. şi lumea rămîne acolo pentru o mică recepţie, fie o nuntă mare în biserică, dar cu o recepţie privată acasă. Dacă organizăm sau nu o nuntă (cineva spunea că o căsătorie sub clar de lună, sub copacul scobit cu briceagul ajunge)… cu recepţie sau fără, aceasta este o altă întrebare şi merită o postare separată.
Sînt sigur că nu am atins toate aspectele referitoare la nuntă, dar putem discuta şi în comentarii, dacă mai sînt chestiuni “dezbătăibile”
