Epilarea – un război pe care-l pierd mereu

De când stau în Colentina am observat că manelele, ca orice gen muzical, au suferit o evoluţie stilistică. Dacă la început acestea erau săltăreţe, vesele, pozitive, de la o vreme se axează pe tăierea simbolică a venelor, suferinţa umană a maneliştilor cu inimi ce abundă de delicateţe şi suspine, trădare şi cele mai pure sentimente umane de care sunt capabili nişte rapsozi cu 4 clase. Eu una nu ştiu pe cine să nominalizez ca fiind cel mai bun interpret al celebrei arii Celeste Aida: Bergonzi ori Corelli. Poate că dacă paţachinele cu manichiură impecabilă nu mi-ar mai arăta crăpătura în timp ce se apleacă să-şi spele maşina pe muzica lui… ăăăă, a unui manelist care va rămâne forever and ever necunoscut mie nu aş fi apreciat niciodată frumuseţea muzicii clasice.

Probabil criza economică se va dovedi o nouă sursă de inspiraţie şi voi auzi melodii despre creşterea inflaţiei, a şomajului şi eutanasierea câinilor maidanezi. Sper să fie saltăreţe şi în chineză, ca să nu se mai răsucească bietul Eminescu în mormânt. Iar vecinii mei vor dănţui din nou în îngrăditura unde cotcodăcesc câteva găini anemice printre gunoaie şi 20 de rame vechi de geam strânse cu grijă de posesorul parcelei de pământ din faţa blocului unde locuiesc. Asta ca să mai ia pauză de la scuipat seminţe şi băut bere la “kil”, în timp ce-n jur ţopăie lipsită de griji următoarea generaţie de rataţi şi ratate.

Locuitul la bloc are latura sa odioasă.

Dar să trecem la alte lucruri dureroase, cum ar fi epilatul. Dureroasă şi la propriu şi la figurat, căci oricât m-aş strădui nu reuşesc să fiu complet şi continuu lipsită de inesteticul păr. Dar avantajele unei relaţii stabile sunt că te poţi îngrăşa/prosti/neglija şi poţi avea în continuare pretenţia să fii cerul şi luna persoanei din viaţa ta. Iar dacă nu eşti, îi poţi scoate ochii că te înşeală şi că este gunoiul univesului că ţi-a trădat iubirea oferită necondiţionat (cugetare cinică valabilă pentru ambele sexe, nu fac discriminare să ştiţi). Nu ştiu ce am azi, sunt într-o dispoziţie aşa poetică…

Dar, dintre metodele de eradicare temporară a părului nedorit de pe corpul meu de păcătoasă (mi-a scris un domn ca să mă convingă să-mi bag nasul în studiul Bibliei că trăim sfârşitul lumii şi numai pe cei… nu ştiu cum îi va ajuta cel de sus) am încercat până acum:

• ceara: un chin dacă te faci singură deoarece durează mult, jumătate de chin dacă te faci la salon, unde trebuie să-ţi înghiţi urletele de durere şi să afişezi un zâmbet cool, gândindu-te dacă eşti într-o pasă suficient de masochistă pentru a te face şi inghinal; la inghinalul prin smulgere am renunţat din cauza zecilor de fire crescute pe sub piele şi mai nou după ce am citit un articol în care eram avertizate că smulgerea părului din zona inghinală predispune zona la tot felul de infecţii, chiar dacă sunt respectate procedurile de igienă elementară în timpul operaţiunii de despădurire, deoarece pielea este foarte fină şi smulgerea lezează pielea destul de rău.
• benzile cu ceară: metoda mea favorită de jumulire la domiciliu, fiind destul de rapidă şi comodă; pot folosi o fâşie de vreo 2 ori, iarna în loc să le frec între palme le pun puţin pe calorifer. Le folosesc şi pentru mustaţă şi pentru floacele dintre sprâncene, pe care nu le pot lua cu penseta că-s multe şi fine. Îmi plac cele marca Sesu, clasice, au un raport bun calitate-preţ. Am încercat şi Veet dar în cazul meu nu a fost o îmbunătăţire substanţială faţă de cele mai ieftine.
• epilatorul: sau coşmarul cu pensete, este cea mai dureroasă metodă experimentată de mine până în prezent. Am unul şme’, cu atenuator de durere şi alte bâzdâgănii de la Braun, dar tot mă doare de-mi vine să-l arunc pe geam. De fapt am zile şi zile. Cică pielea ar fi mai sensibilă în anumite zile şi cam aşa este. Epilatorul este foarte ok folosit săptămânal, pentru a lua părul în serii mititele şi pentru a avea picioare cât de cât floace-free. Dar să nu credeţi că va fi pielea fină cu el, mereu vor fi firişoare care vor scoate capul, prea mici pentru a putea fi apucate de pensetele epilatorului şi pe care doar aparatul de ras le poate eradica temporar.  Recomand epilatorul ca fiind cea mai economică variantă, costând cam cât… epilarea pe jumătate de an la salon (aşa estimativ). Epilatorul trebuie să fie de folosinţă personală şi din când în când nu strică să ştergeţi uşor pensetele cu o cârpă înmuiată în alcool.
• aparatul de ras: din punct de vedere financiar este o metodă costisitoare dar este cea mai rapidă; eu folosesc aparate de unică folosinţă de la Bic pentru axilă, unde am 3 fire amărâte, nu ca-n rest. Pentru picioare le folosesc rar. Face pielea fină-fină cam 24 de ore, apoi trebuie refolosit, în funcţie de rapiditatea cu care creşte părul. Dacă aveţi mult păr, cu firul gros, s-ar putea să constataţi că epilarea zilnică cu aparatul de ras va sensibiliza pielea de pe picioare şi vă veţi irita. Cel puţin aşa păţesc eu, începe să mă doară pielea şi mă transform instantaneu în arici. Asta deoarece vârful firului de păr este acum exact baza firului, aceea parte care este mai groasă şi mai rezistentă.
• crema depilatoare: altă metodă costisitoare şi aici chiar contează cel mai mult preferinţele/nevoile individuale, căci nu toate cremele depilatoare au fost create egale. Cobaiul meu pentru acest produs este nimeni altul decât Cro-magnonul, care are o veritabilă blaniţă pe spate, plus bun simţ în ceea ce priveşte părul inghinal, pe care-l îndepărtează din proprie iniţiativă. Dar despre creme voi face un post separat, deoarece l-am scris deja mai demult, aşa că va urma după acesta.

Metoda mea favorită este epilarea cu ceară la salon, dar recomand tuturor epilatorul, fiind cea mai bună investiţie pe care o poate face cineva pentru a scăpa de părul nedorit. Singura problemă cu epilatorul este că rupe o parte din firele de păr, mai ales dacă vă epilaţi după un duş fierbinte. Şi doare, nu glumă, cu cât este părul mai lung şi mai des cu atât doare mai rău. De aceea trebuie jumulit în serii, pe măsură ce creşte. Nu vreau să sperii pe nimeni, sunt multe persoane care suportă foarte uşor epilarea cu aparatul de smuls, dar dacă v-aţi făcut cu ceară aşteptaţi-vă să vă doară un pic mai mult cu epilatorul.