Tăierea viţei de vie

Una dintre primele probleme cu care m-am confruntat, după ce ne-am mutat la casă, a fost tăierea viţei de vie. Am moştenit câţiva butaşi de izebela, şi vreo doi dintr-un un soi alb de masă, timpuriu (nu-i ştiu numele dar este foarte gustos), care erau conduşi pe şpalier şi cordon.

Sunt destule informaţii pe internet şi în literatura de specialitate, însă mie mi s-a părut destul de grea extragerea informaţiilor relevante din mulţimea de articole despre formele de conducere, sisteme şi tipurile de tăiere. Am fost copleşit de cantitatea de informaţie, ceea ce a fost agravat şi de faptul că eram absolut novice în grădinărit şi viticultură.

Noţiuni de bază

După ca am răsfoit mai multe cărţi de specialitate şi oarecum m-am pus la punct cu elementele de bază, aş vrea să clarific câteva noţiuni, care pentru mine nu au fost evidente de la început. La vie, coardele roditoare sunt cele de 1 an crescute pe coardele de 2 ani.

Sistemele de tăiere – se referă la lungimea coardelor roditoare şi se deosebesc 3 sisteme: scurt, lung şi mixt.

Formele de conducere – se referă la înălţimea elementelor de poducţie şi se deosebesc tot 3 forme: joasă, semiînaltă şi înaltă.

Tipul de tăiere – este combinaţia sistemului de tăiere aleasă cu una dintre formele de conducere şi modul de dirijare al coardelor şi se cunosc destul de multe: Guyot, Cazenave, Lenz Mozer etc. (google vă stă la dispoziţie)

Veriga de rod – alcătuită din cep, cordiţă, călăraş. Cepul are 2 ochi vizibili şi trebuie să fie întotdeauna situat mai aproape de butuc decât celelalte elemente de rod. Cordiţa are 6-10 ochi, sau 8-12 ochi vizibili, în funcţie de vigoarea soiului şi de particularitatea de rodire (sunt soiuri care rodesc la ochii 3-4 şi soiuri care rodesc pe lăstarii situaţi la ochiurile 5-6). Călăraşul are între 4-6 ochi şi se lasă numai la soiurile vivace, pentru a stimula rodirea în detrimentul unei creşteri buiace. (Mulţumiri lui vonheizer pentru definiţie!)

Formarea elementelor de rod pe cordon

De fapt aceasta este partea care m-a interesat pe mine în mod special, fiind tipul de tăiere pe care vreau să-l practic, şi vă voi prezenta cum se obţin cepii de rod pe cordon, pas cu pas. Despre formarea cordonului, voi vorbi într-un articol separat, când voi face acest lucru cu butaşii mei, plantaţi anii trecuţi.

Primăvara coardele crescute pe cordon, se scurtează la 2 ochi.

Anul următor, din cele două coarde de 1 an, cea de sus se îndepărtează, iar cealaltă care se situează mai aproape de cordon, se scurtează la 2-3 ochi:

Anul trei se repetă această procedura, având grijă ca rănile să fie situate pe o singură parte!

Dacă aveţi nelămuriri, folosiţi comentariile pentru că sigur veţi găsi răspunsuri, dacă nu de la mine, de la cititori, printre care ştiu, că sunt mulţi care au deja experienţă în viticultură. Spor la treabă!