Greutatea ideală în funcţie de înalţime şi sex

Greutatea ideală în funcţie de înalţime şi sex

Indice de Masă Corporală şi Greutate Ideală

Greutatea ideală în funcţie de înalţime, sex şi vârstă

Sănătatea ta: 8 factori care-ţi îmbolnăvesc inima şi pe care-i poţi evita

Statisticile arată că în România sunt peste 7 milioane de persoane cu hipertensiune arterială şi 1,3 milioane de oameni care suferă de diabet zaharat de tip 2, ambele afecţiuni fiind un factor de risc major pentru sănătatea inimii. Află cum poţi să previi bolile de inimă!

Pe lângă factorii pe care nu îi poţi controla, cum ar fi vârsta, sexul şi antecedentele familiale, există cealaltă categorie de factori pe care dacă îi previi poţi să reduci riscul de a face infarct de miocard şi accident vascular cerebral, două afecţiuni ale inimii care fac cele mai multe victime în România.

Astfel, dacă vrei să ai o inimă sănătoasă trebuie să eviţi factorii de risc modificabili. Iată care sunt aceştia, potrivit medicului cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu:

1. Sedentarismul

Trebuie să înţelegi importanţa exerciţiul fizic efectuat zilnic. S-a demonstrat că 30 de minute de mişcare pe zi scade cu 60% riscul de a muri din cauza bolilor de inimă, explică specialistul. Astfel că în fiecare zi trebuie să faci măcar 30 de minute de mişcare.

2. Fumatul

Dacă fumezi trebuie să ştii că eşti mult mai expusă riscului de ateroscleroză, adică depunerea grăsimilor pe pereţii arterelor care în timp determină îngustarea lor. Dacă nu te-ai convins încă de răul pe care ţi-l faci singură trebuie să ştii că în ţigară se găsesc substanţe precum acetonă, butan, arsenic, cadmiu, monoxid de carbon, toluen, ingrediente pe care le găsim de regulă în diluanţi, vopsele, gazul pentru brichetă sau alte produse.

3. Diabetul

Diabetul zaharat tip 2 este cea mai frecvent întâlnită formă de diabet, statisticile arătând că aproximativ 85% din pacienţii diabetici suferă de diabet tip 2. Valorile normale ale glicemiei stabilite de Asociaţia Europeană de Studiu a Diabetului (EASD) se încadrează între 73 - 110 mg/dl pe nemâncate, iar valoarea anormală a glicemiei este peste 126 mg/dl, tot pe nemâncate. 

4. Colesterolul

Dacă depistezi la timp colesterolul şi trigliceridele mărite şi-ţi schimbi regimul alimentar poţi să previi apariţa unei boli de inimă. Reţine! Cu cât este mai mare colesterolul rău (LDL), cu atât mai mare este şi riscul ca tu să faci o boală de inimă. De asemenea, cu cât este mai mic colesterolul bun (HDL), cu atât este mai crescut riscul de boală cardiacă.

Valorile normale ale colesterolului:

• colesterolul total = sub 200 miligrame la decilitru (mg/dl)
• colesterolul rău LDL = sub 100 miligrame la decilitru (mg/dl)
• colesterolul bun HDL = peste 60 miligrame la decilitru (mg/dl)
• trigliceridele = sub 150 miligrame la decilitru (mg/dl)

5. Tensiunea

Se poate trata foarte simplu, cu ajutorul unui regim alimentar echilibrat şi administrarea tratamentului recomandat de un medic. Valoarea normală a tensiunii arteriale este de 130/85 milimetri de coloană de mercur (mm/Hg).

6. Obezitatea

Este un factor de risc major pentru sănătatea inimii, deoarece poate să determine creşterea tensiunii arteriale, a colesterolul rău şi poate favoriza apariţia diabetului zaharat de tip 2.

7. Grăsimea de pe burtă

Pe lângă aspectul inestetic pe care îl dă grăsimea abdominală, ea este un factor de risc pentru bolile cardiace şi alte afecţiuni grave, cum ar fi cancerul.

8. Consumul exagerat de sare

Un consum ridicat de sare transformă inima într-un muşchi fibros care-şi pierde elasticitatea, explică specialistul. Un consum normal de sare înseamnă 2,5 grame de sare pe zi, adică o jumătate de linguriţă rasă. "Omul mănâncă de regulă aproximativ 15 linguriţe de sare pe zi. Un consum crescut de sare înseamnă orice cantitate care depăşeşte 3 grame pe zi", spune dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.

De reţinut! Când vrei să-ţi faci analizele la sânge nu se mănâncă nimic de la ora 18:00, cu o zi înainte de analize, pentru a obţine rezultatele corecte, recomandă dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu.

Sfatul specialistului

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, medic primar cardiologie şi medicină internă şi viitor Preşsedinte ales al Societăţii Române de Cardiologie

1. Renunţă la fumat!
2. Fă cel puţin 30 - 45 de minute de activitate fizică pe zi!
3. Menţine-te la o greutate corporală normală!
4. Alege o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume şi peşte, evitând alimentele bogate în grăsimi animale, excesul de sare şi alcoolul!
5. Verifică-ţi periodic tensiunea arterială şi glicemia!
6. Respectă recomandările făcute de medic pentru schimbarea stilului de viaţă şi tratament medicamentos!






sursa eva.ro

Atenţie la rosul unghiilor! Ce spun psihiatrii despre acest obicei

Milioane de persoane din toată lumea îşi rod unghiile fie că este vorba despre copii sau adulţi. Cu toate acestea, medicii psihologi avertizează că acest gest are la bază o afecţiune mentală destul de serioasă, scrie ziarul britanic Daily Mail în ediţia sa electronică, citată de agenția Mediafax.

Coform medicilor specialişti, rosul unghiilor se poate transforma într-un viciu foarte periculos, fiind mai greu de renunţat la el decât fumatul. Cadrele medicale au desfăşurat o serie de studii cu privire la acest obicei şi se gândesc serios să schimbe încadrarea acestuia de la un gest inofensiv la tulburare obsesiv-compulsivă.

Asociaţia Psihiatrică din Statele Unite ale Americii se pregăteşte să încadreze rosul unghiilor sub categoria gesturilor automutilante în următorul număr al Manualului de Diagnostic al Bolilor Mintale, informează postul de televiziune NBC.

Mai mult de atât, rosul unghiilor s-ar putea asemăna cu comportamentul caracteristic sindromului ADHD, spun experţii medicali.

"La fel cum procedează pacienţii care se trag de păr sau îşi cauzează răni pe suprafaţa pielii, gesturi automutilante, cei care îşi rod unghiile pot ajunge să fie încadraţi în aceeaşi categorie cu persoanele care suferă de instabilitate mentală, dar asta într-o categorie foarte restrânsă de pacienţi", a explicat medicul Carol Mathews, psihiatru la Universitatea din Calofornia, conform NBC.

Rosul unghiilor este privit ca un obicei foarte grav atunci când pacientul care îl practică îşi cauzează singur durere, neputând apoi să îşi mai folosească mâinile deoarece rănile provocate pot duce la infecţii severe.

De asemenea, atunci când îşi rod unghiile oamenii sunt expuşi la o serie de boli, deoarece microbii pot fi astfel răspândiţi din unghii pe buze sau direct în cavitatea bucală.

Un leac ceva mai neconvenţional pentru a putea renunţa la rosul unghiilor, oferit de medici, este aplicarea pe unghii de zeamă de lămâie sau sos iute, dar şi împăturirea unghiilor în bandaje, scrie ziarul citat de Mediafax.

Cele mai puternice alimente care-ţi apără inima de boli

Hipertensiunea arterială, diabetul şi colesterolul ridicat sunt trei dintre cele mai întâlnite probleme care afectează inima, îmbolnăvind-o pe zi ce trece. Descoperă alimentele care o protejează de boli!

Printre factorii de risc care favorizează apariţia bolilor de inimă se numără: fumatul, colesterolul ridicat, hipertensiunea arterială, diabetul, sedentarismul şi obezitatea. Dacă factori precum vârsta, sexul şi moştenirea genetică nu pot fi controlaţi, pe ceilalţi îi poţi influenţa prin schimbarea stilului de viaţă, în special cel alimentar.

Numeroase cercetări au dovedit că unele alimente au un rol important în protecţia inimii de boli, datorită conţinutului lor. Prin urmare, alimentaţia joacă un rol primordial în prevenţia bolilor cardiovasculare. Mai mult, adoptând un regim alimentar recomandat de medicul cardiolog foarte multe persoane care au probleme cu inima pot să reducă riscurile şi să-şi amelioreze boala.

Potrivit medicului nutriţionist Mihaela Bilic, un regim alimentar care te fereşte de boli precum cele cardiovasculare, dar şi de cancer, diabet, obezitate trebuie să fie compus din:

• consum crescut de legume
• consum crescut de cereale integrale
• consum crescut de fructe proaspete
• carne slabă
• peşte
• produse lactate degresate
• pâine integrală
• paste din făină integrală
• leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut)
• soia.

De reţinut! Trebuie să reduci foarte mult consumul de grăsimi saturate/trans (mezeluri, produse procesate, dulciuri, carne grasă, lactate grase), zahăr şi sare.

De asemenea, medicul Mihaela Bilic recomandă câteva dintre cele mai puternice alimente care te apără de boli la inimă:

1. Avocado
Datorită concentraţiei mare de vitamina E, dar şi a acizilor graşi omega-3, avocado scade colesterolul rău. Alte alimente bogate în vitamina E sunt seminţele de floarea soarelui şi uleiul obţinut prin presare la rece din ele, nucile, alunele, germenii de grâu şi legumele cu frunze verzi.

2. Peştele gras
Somonul, macroul, heringul, sardinele sunt câteva dintre varietăţile de peşte care trebuie incluse în meniul tău măcar de 2-3 ori pe săptămână. Sunt bogaţi în acizi graşi omega-3 care fluidizează sângele, scad procesele inflamatorii şi colesterolul rău, explică medicul Mihaela Bilic în cartea sa "Sănătatea are gust".

3. Broccoli
Conţine fitonutrienţi, fibre şi vitamina C care protejează inima de boli.

4. Uleiul de măsline presat la rece
Doza zilnică recomandată este de 1-2 linguri, susţine nutriţionistul. Acesta scade colesterolul rău şi micşorează tensiunea arterială.

5. Sfecla roşie
Are un conţinut ridicat de acid folic (vitamina B9) care împiedică acumularea homocisteinei în sânge, un factor de risc pentru inimă.

6. Fulgii de ovăz
Un terci din fulgi de ovăz consumat dimineaţa este benefic atât pentru inimă, cât şi pentru sistemul digestiv. Sunt bogaţi în fibre solubile, acid folic şi vitamina E.

7. Merele
Conţin pectină, o fibră solubilă care scade absorbţia colesterolului, explică medicul nutriţionist.

8. Usturoiul
Este recomandat în general pentru beneficiile pe care le aduce asupra întregului organism. Dar, usturoiul face bine şi la inimă pentru că "întăreşte mecanismele anticoagulare şi scade colesterolul", precizează nutriţionistul.

6 soluţii ca să previi un atac de inimă de Sărbători

Mesele de Sărbători conţin multe preparate care pot să dăuneze inimii, în special în cazul persoanelor care au probleme cardiovasculare. Dr. Oz te învaţă cum să te fereşti de probleme!

Stresul care vine odată cu organizarea de Sărbători, dar şi preparatele pline de grăsimi saturate şi băuturile alcoolice consumate frecvent îşi pot pune o amprentă asupra inimii tale. Un număr tot mai mare de persoane au trecut prin experienţa unui atac de inimă, iar în această perioadă riscul este foarte mare. Ca să eviţi acest pericol şi să petreci sărbătorile sănătoasă este bine să ţii cont de câteva sfaturi oferite de celebrul Dr. Oz:


1. Organizează-te din timp ca să eviţi stresul de Sărbători

Planuri peste planuri, cumpărăturile, împachetatul cadourilor, prepararea meniurilor şi curăţenia generală pot să fie o adevărată corvoadă pentru tine în această perioadă. De asemenea, presiunea este cu atât mai mare cu cât încerci să controlezi totul, astfel încât să iasă perfect. Homonii de stres determină creşterea tensiunii arteriale şi intensifică ritmul cardiac, crescând foarte mult riscul de a face un atac de inimă.

Sfatul lui Dr. Oz: Trece pe hârtie un plan pas cu pas, gândeşte-te la un meniu rapid şi usor de preparat ca să nu-ţi îngreunezi munca, implică toti membrii familiei la curăţenie şi încearcă să te relaxezi şi să te bucuri de toate aceste momente. Gândeşte-te că toate vor trece cu bine şi tu vei rămâne la înălţime! De asemenea, dacă eşti deprimată de sărbători, vorbeşte cu cea mai bună prietenă sau apelează la sfatul unui psihoterapeut.


2. Distracţie nu înseamnă numai alcool!

Poţi să te distrezi şi dacă nu consumi băuturi alcoolice în exces, deoarece acestea sunt toxice pentru ficat şi irita muşchii inimă. Trebuie să ştii că un consum exagerat de alcool poate să declanşeze fibrilaţia atrială, adică acele bătăi neregulate ale inimii care cresc riscul de infarct.

Sfatul lui Dr. Oz: consumă un singur pahar de vin la cină, dă-le o şansă şi cocktailurilor non-alcoolice sau altor băuturi care nu conţin alcool. De asemenea, consumă apă plată sau minerală pe parcursul întregii seri.


3. Nu pune în farfurie doar alimente grase!

Studiile arată că o masă bogată în grăsimi poate să încetinească circulaţia sângelui în artere, efect care durează chiar şi 12 ore. Gândeşte-te că în perioada sărbătorilor mesele copioase sunt la intervale scurte şi arterele tale nici nu apucă să se recupereze.

Sfatul lui Dr. Oz: nu combina o grămadă de alimente, mănâncă porţii mici şi dese, şi de asemenea nu uita să pui pe farfurie multe legume, proteine slabe şi cereale integrale, pe lângă preparatele mai grase în cantităţi mici.


4. Atenţie la focul de tabără şi la cel din şemineu

Dr. Oz spune că fumul care se degajă din arderea lemnului conţine toxine care pot să dăuneze arterelor şi să cauzeze probleme respiratorii, mărind riscul de a face un atac de inimă.

Sfatul lui Dr. Oz: stai lângă un foc dechis doar în zilele de sărbătoare şi nu te apropia foarte mult de el.


5. Nu te abate de la tratamentul pe care-l iei!

Specialiştii consideră că majoritatea persoanelor care fac un atac de inimă de Sărbători uită să-şi administreze tratamentul obişnuit pentru inimă, fac excese culinare şi nu fac deloc mişcare fizică.

Sfatul lui Dr. Oz: Nu uita să-ţi iei medicamentele cu tine dacă pleci în concediu, ai grijă la ceea ce mănânci şi include mişcarea zilnică în planurile tale de vacanţă. Chiar şi plimbările lungi pot să conteze foarte mult pentru inima ta.


6. Cere ajutor medical atunci când nu te simţi bine!

Foarte multe persoane aşteaptă prea mult până să ceară ajutor medical, acest lucru crescând riscul unui atac de inimă. De cele mai multe ori pun senzaţia de rău pe seama unei indigestii sau se feresc să cheme salvarea pentru a nu strica atmosfera de sărbătoare.

Sfatul lui Dr. Oz: dacă ai remarcat următoarele simptome la tine sau la cineva din familie, sună la 112 şi nu aştepta să se înrăutăţească situaţia. Iată care sunt simptomele unui atac de inimă:

• durere sau disconfort în mijlocul pieptului
• durere într-o mână sau ambele, în spate, umeri, fălci, stomac
• respiraţie îngreunată
• transpiraţie abundentă şi stare accentuată de oboseală
• greaţă şi ameţeli.

Dr. Oz avertizează că femeile trebuie să fie atente în special la ultimele 3 simptome, deoarece în cele mai multe cazuri nu au dureri în mijlocul pieptului. 

5 alimente pe care nu ar trebui să le cumperi niciodată

Multe dintre alimentele care stau pe rafturile magazinelor nu aduc niciun beneficiu pentru sănătate, ba mai mult o pun în pericol. Află de la Dr. Oz ce nu ar trebui să cumperi niciodată de la magazin!

1. Evită dulciurile procesate şi grăsimile nesănătoase

Evită alimentele care au o cantitate exagerată de zahăr şi grăsimi nesănătoase. Dr. Oz spune că în această categorie intră toate varietăţile dulci de cereale pentru micul dejun, gogoşile, produsele de patiserie, fursecurile, napolitanele, îngheţata, prăjiturile şi toate sucurile. Aceste produse conţin zaharuri simple care se absorb rapid în sânge, determină o creştere bruscă a glicemiei, iar pancreasul este nevoit să elibereze cât mai multă insulină pentru a contracara acest efect. Tot acest proces va epuiza organismul, iar tu te vei simţi foarte obosită, cu o senzaţie intensă de foame şi vei tânji după o cantitate şi mai mare de zahăr, avertizează Dr. Oz.

În plus, toate aceste calorii absorbite rapid se vor transforma în depozite adipoase, favorizând depunerea grăsimilor şi mărind riscul de obezitate. Ca să înlocuieşti aceste produse şi să faci alegeri mai sănătoase trebuie să cumperi doar acele alimente care conţin cereale integrale, făină integrală, orezul brun şi fulgii de ovăz. Dacă pofteşti la ceva dulce, Dr. Oz îţi recomandă să alegi un fruct de sezon.

Un alt motiv pentru care trebuie să eviţi toate aceste dulciuri procesate este şi din cauza conţinutul ridicat în grăsimi saturate (rele) şi trans care înfundă arterele şi împiedică circulaţia sângelui. În locul acestor grăsimi nesănătoase, Dr. Oz recomandă consumul acelor grăsimi care conţin acizi graşi esenţiali, benefici pentru inimă şi creier. Aceste grăsimi bune le găseşti în avocado, nuci, seminţe de in şi peşte gras.


2. Evită mezelurile care sunt pline de nitraţi şi grăsimi saturate

Mezelurile din comerţ sunt un adevărat pericol pentru sănătate, din cauza conţinutului ridicat în aditivi toxici necesari pentru a le păstra prospeţimea şi a le face mai apetisante. Nitraţii care se regăsesc în aceste produse favorizează apariţia cancerului la stomac şi măresc riscul de boli ale creierului, avertizează Dr. Oz. Mai mult, mezelurile conţin grăsimi nesănătoase care cresc colesterolul rău, favorizând apariţia bolilor de inimă.

Renunţă la toate mezelurile care au nitraţi sau citeşte cu atenţie ingredientele folosite pentru a le căuta pe cele care nu conţin aceşti compuşi periculoşi. De asemenea, este de preferat să le consumi pe cele făcute în casă sau să alegi doar variantele de mezeluri cu un conţinut redus de grăsimi. Dr. Oz îţi recomandă să alegi mai degrabă mezelurile care conţin carne de pasăre, curcan sau peşte, consumând doar ocazional produsele din carne roşie.


3. Nu cumpăra produse cu ingrediente pe care nu le înţelegi

Dacă ţi se pare că nu înţelegi nimic din ingredientele specificate pe eticheta unui produs, atunci ar fi mai bine să stai departe de el. Ca să stabileşti o regulă pe care să o respecţi de fiecare dată când vine vorba despre cumpărăturile din supermarket ar fi bine să ţii minte că nu trebuie să cumperi niciun produs dacă nu-i înţelegi ingredientele.

Este de preferat să alegi acele produse care nu au o listă internimabilă de ingrediente şi pe care să le poţi descifra cu uşurinţă. Dr. Oz îţi recomandă să înlocuieşti chipsurile cu felii de morcov sau beţe de ţelină, iar dacă vrei poţi să faci acasă gustări sărate şi crocante punând la cuptor rondele de cartofi, sfeclă sau cartofi dulci stropite cu ulei de măsline.


4. Evită alimentele degresate

Deşi ai crede că sunt mai sănătoase, multe dintre alimentele etichetate ca sărace în grăsimi au un conţinut ridicat de alte zahăr şi sare pentru a le intensifica gustul. Dr. Oz spune că multe dintre fursecurile, sosurile pentru salate sau iaurturile care ar fi cu un conţinut scăzut de grăsimi, compensează acest lucru printr-o cantitate ridicată de zahăr şi sare.

De asemenea, mare atenţie şi la produsele care sunt considerate sănătoase. Este mai bine să citeşti ingredientele ca să te convingi singură de acest lucru.


5. Evită produsele conservate

Acestea conţin multă sare, în unele cazuri chiar mai mult de jumătate din doza zilnică recomandată, avertizează Dr. Oz. Încearcă să le consumi doar ocazional, deoarece acestea pot să determine creşterea tensiunii arteriale şi să dăuneze inimii. Pentru a micşora cantitatea de sare consumată zilnic, încearcă să eviţi produsele procesate din comerţ şi să înlocuieşti sarea cu diverse verdeţuri şi mirodenii. 

Sânii tăi: O nouă metodă fără riscuri care depistează cancerul mamar

Dacă ai sub 40 de ani, cea mai potrivită metodă de investigaţie pentru sâni este ecografia mamară. Însă, trebuie să ştii că mai există o altă metodă neiradiantă, cu o acurateţe mai mare: sonoelastografia sau elastografia.

Ecografia şi mamografia sunt două dintre investigaţiile recomandate pentru depistarea cancerului la sân. În funcţie de vârstă, medicul recomandă ecografia mamară pentru investigaţiile de rutină, aceasta fiind neinvazivă, sau mamografia pentru femeile care au peste 40 de ani. Spre deosebire de ecografia mamară care se poate face de câte ori vrei şi fără să dăuneze în vreun fel, mamografia nu se face dacă ai sub 35 de ani numai atunci când există situaţii speciale şi o recomandă medicul pentru a înlătura o suspiciune.

Acum, pe lângă ecografia mamară poţi să optezi pentru sonoelastografie, o nouă metodă de examinare a sânilor care este la fel de inofensivă precum ecografia. Mai mult, medicii specialişti sunt de părere că aceasta oferă rezultate mult mai exacte decât ecografia şi mamografia, având o acurateţe de 90% în depistarea tumorilor. De asemenea, sonoelastografia poate să ajute medicul să constate dacă nodulii sunt de natură malignă sau benignă.


Ce presupune sonoelastografia şi cum se face ea?

Este esenţial să mergi la un consult anual al sânilor pentru a depista din timp eventualele probleme care pot să apară. Dacă ai sub 40 de ani, poţi să faci o ecografie mamară, iar dacă medicul depistează un eventual nodul următorul pas recomandat ar fi sonoelastografia care are scopul de a analiza nodulii mamari, ducând fie la evitarea unei intervenţii chirurgicale inutile, fie, dimpotrivă, la un diagnostic corect şi precis, în urma căruia se va decide intervenţia potrivită.

Medicul radiolog Elena Claudia Teodorescu spune că sonoelastografia constă în aplicarea unei compresii dozate ce determină răspunsuri diferite ale nodulilor mamari: nodulii canceroşi sunt în general duri, rigizi şi deplasarea lor va fi minimă, pe când nodulii benigni sunt de obicei elastici, mai moi şi se deplasează mai mult.

Această procedură se realizează prin intermediul unui ecograf ultraperformant, iar zonele verzi şi roşii semnifică zone elastice, moi, uşor compresibile, pe când zonele albastre semnifică zone rigide, cu atât mai dure cu cât nuanţa este mai închisă.


Care sunt beneficiile sonoelastografiei?

• Este o procedură neiradiantă şi neinvazivă.
• Nu prezintă efecte secundare şi nu doare.
• Se mai foloseşte investigaţii pentru afecţiuni ale tiroidei, prostatei, ficatului, sistemului vascular şi musculo-scheletal.
• Rezultatul este obţinut pe loc, durata examinării fiind de 20-30 minute.
• Prin utilizarea sonoelastografiei se poate reduce numărul biopsiilor mamare.
• Poate fi repetată frecvent, deoarece nu iradiază sânul.
• Poate să fie efectuată şi femeilor însărcinate sau celor care alăptează.

Preţul acestei investigaţii se situează undeva între 150 şi 200 de lei, în funcţie de clinica la care se efectuează şi dacă se aplică doar pe un singur sân sau pe ambii.

Sfatul specialistului

Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie şi imagistică medicală la Donna Medical Center

„Femeile trebuie să conştientizeze că un control periodic al sânilor este foarte important şi le poate salva viata. Mai ales după vârsta de 30 de ani, ecografia (respectiv mamografia pentru femeile de peste 40 de ani) trebuie să devină un control anual. Acum, cu ajutorul sonoelastografiei, ele pot obţine răspunsuri mult mai precise în urma investigaţiilor. Sonoelastografia ne ajută sa diferenţiem nodulii mamari maligni (cancere mamare) de cei benigni şi ne ajută să dăm pacientei o veste bună, spunându-i că are o tumoră benignă sau dimpotrivă, dându-i un rezultat mai puţin bun, dar de o acurateţe ridicată, că formaţiunea este suspectă şi necesită verificare histo-patologică şi intervenţie chirurgicală”. 





sursa eva.ro

6 cine delicioase pe care le prepari în 12 minute

 Descoperă cât de rapid poţi să găteşti o cină sănătoasă!

Ştii deja că masa de seară trebuie să fie una uşoară şi că nu este recomandat să mănânci după orele 20:00. Astfel, riscul de a te îngrăşa este mult redus şi nu vei avea probleme cu somnul. În loc să alegi mâncarea de la fast-food sau semipreparatele din supermarket, poţi să te bazezi pe legumele congelate sau pe carnea de peşte/pui care se prepară foarte rapid pe grătar.

Iată câteva opţiuni rapide pentru o cină sănătoasă care nu îţi ia mai mult de 12 minute ca să o prepari:

1. File de peşte la grătar cu tzatziki şi mazăre

Ingrediente
4 fileuri mici de peşte (de exemplu chefal)

Pentru sosul tzatziki

• 1 iaurt mic
• 2 castraveţi mici
• o jumătate de legătură de mărar
• 1 căţel de usturoi
• 2 linguri ulei de măsline
• 1 ardei iute roşu
• zeama de la o jumătate de lămâie
• sare, piper

Pentru garnitură

• 1 lingură de unt
• 2 căni fasole verde congelată
• 2 căţei de usturoi pisaţi
• sare, piper.

Mod de preparare

1. Pune bucăţile de peşte într-un grill din teflon.
2. Se taie mărunt castraveţii şi se amestecă cu iaurtul, usturoiul pisat, uleiul de măsline, zeama de lămâie, sare, piper şi o parte din mărarul tocat mărunt.
3. Pentru garnitură încălzeşte o tigaie, pune untul la topit şi adaugă fasolea verde, usturoiul pisat, sarea şi piperul. Lasă fasolea maxim 10 minute amestecând constant.
4. Aşază bucăţile de peşte în farfurie, toarnă peste ele sos tzatziki. Lângă peşte se pune fasolea verde şi se presară mărar proaspăt şi rondele de ardei iute roşu.

Se introduce tava cu peşte la cuptor pentru 20-25 de minute, la o temperatura de 170C. Legumele se frig pe grătar pe ambele parţi, se scot într-o tavă şi se stropesc cu oţet balsamic, se asezonează cu sare şi piper.
Se pregăteşte sosul de unt şi lămâie, într-o cratiţă/sosiera se fierb 500 ml apă, se adauga Knorr Sos de unt şi lamaie şi se fierbe pentru 2 minute.
Spre finalul fierberii se adaugă  capere (sotate în unt şi stropite cu vin alb).
Fileul de peşte se serveşte la farfurie cu legume la grătar şi sos de capere.


2. Salată răcoritoare cu quinoa şi legume

Ai nevoie de: 1/2 cană cu quinoa fiartă în cantitate dublă de apă, castraveţi, ardei, puţină ceapă, pastă de susan sau ulei de măsline, sare, piper şi verdeaţă proaspătă. Se amestecă toate ingredientele.


3. Legume la wok cu fâşii din piept de pui/curcan

Ai nevoie de: un amestec congelat pentru wok, o bucată de piept de pui tăiat fâşii, ulei de măsline, un căţel de usturoi, seminţe de coriandru, curry, sare de mare şi piper.


4. Paste integrale cu sos de avocado

Ai nevoie de: o cană cu paste integrale fierte pe care să le amesteci cu pastă de avocado. Ca să prepari sosul se pisează avocado şi se amestecă cu sare de mare, piper, un căţel de usturoi, frunze de busuioc şi pastă de susan (tahina).


5. Sandviş cu ciuperci

Vei folosi 2 ciuperci mari pentru a înlocui chifla. Ca să le conferi o aromă, lasă-le 3-4 minute sub capac, într-o tigaie în care ai călit puţină ceapă cu ulei. După ce s-au răcit puţin, aşază între ele o felie de brânză, rondele de ceapă, felii de ardei, o frunză de salată verde.


6. Taco cu boabe de fasole, busuioc şi salsa

Pentru salată am folosit:

• 1/2 cană boabe de fasole roşie;
• 1 roşie, tăiată cubuleţe;
• 1 ardei, tăiat cubuleţe;
• 1 castravete, tăiat cubuleţe;
• 1 ceapă roşie mică, mărunţită;
• 1/2 legătură de pătrunjel;
• 1/2 legătură de mărar;
• un pumn de frunze de busuioc proaspăt;
• rondele de ardei iute;
• sare de mare;
• piper negru;
• ulei de măsline presat la rece (data viitoare voi folosi pastă de susan).

Se amestecă toate ingredientele şi se adaugă în feliile de tortilla din porumb.

Pentru sosul salsa:

• 2 roşii;
• 1 ceapă mică;
• 1 căţel de usturoi;
• 1 ardei iute;
• sare de mare.

Se amestecă toate ingredientele în blender. Se poate consuma crud sau îl poţi fierbe 2-3 minute la foc mediu.

Insuficienta cardiaca,hipertensiune

Retete regim pentru insuficienta cardiaca, hipertensiune - dieta pentru boli cardiovasculare.

In insuficienţa cardiacă, tratamen­tul dietetic urmăreşte să asigure bol­navului un minimum de calorii necesar, fără să încarce circulaţia, să combată acidoza de care suferă cardiacii de­compensaţi şi să evite formarea ede­melor, favorizand diureza, prin mobili­zarea lichidelor reţinute în organism. De aceea, la o raţie calorică redusă se vor da puţine lichide şi mai ales se va restrange consumul de sare. Alimentele vegetale vor fi zilnic recomandate bol­navilor, pentru bogăţia lor în radicali bazici cu rol alcalinizant. S-a calculat că zece zile de regim de crudităţi vegetale sporesc apreciabil rezerva alcalină. In plus, alimentele vegetale conţin săruri de potasiu, care au un efect diuretic. Forma sub care aceste alimente sunt date bolnavilor cardiaci nu este in­diferentă. Fiind bogate în celuloză, legumele şi fructele vor fi date rase mărunt, sub formă de sucuri sau fierte şi pasate. In acest din urmă caz vom avea grijă să le fierbem într-un volum mic de lichid, care va fi dat bolnavului în cursul zilei, ca băutură sau în pre­parate culinare, pentru a nu se pierde sărurile minerale, care, fiind solubile, trec în apa de fierbere. Prin manoperele culinare indicate, celuloza devine mai digestibilă, evitîndu-se astfel accentua­rea balonării abdominale de care suferă în general cardiacii şi care poate jena travaliul inimii. Proteinele şi grăsimile se dau cu mo­deraţie. Primele au o mare acţiune di­namică specifică, ce trebuie avută în vedere la cardiacii cu metabolismul ba­zai deja crescut. Grăsimile se digeră greu şi, date în exces, tind să se depună, mărind greutatea bolnavului cardiac, ceea ce nu este de dorit.
In hipertensiunea arterială este indi­cată aceeaşi dietă. Reducerea volumului circulant printr-o dietă hipocalorică, cu sare redusă şi cu puţine lichide, are un efect salutar asupra tensiunii. Cum hipertensiunea deschide dru­mul aterosclerozei, vom scădea consu­mul de alimente prea grase sau bo­gate în colesterol, ca gălbenuş, creier, viscere în general şi grăsime în exces. Se preferă uleiurile vegetale, din germeni de porumb şi de floarea-soarelui. Atragem atenţia în mod special asu­pra faptului că dieta se calculeaza in general la 2 500 de calorii, pentru a evita îngrăşarea bolnavilor. Aceasta este o condiţie indispensabilă pentru succesul tratamentului, atat în bolile de inimă, cît şi în hipertensiunea arterială. In scopul scăderii greutăţii la o cifră subnormală, se recomandă introducerea unor zile de orez, fructe şi legume, în care timp bolnavul nu va lua nimic altceva decît alimentele menţionate, în cantităţi limitate şi sub forma a cinci-şase mese în decurs de 24 de ore. In cazul coexistenţei obezităţii cu o boală cardiovasculară, cura de slăbire este obligatorie. De asemenea se recomandă zile de fructe în fiecare săptămană.

Indicaţii:Boli de inimă şi hipertensiune arterială compensate, ateroscleroză

Alimente permise: Lapte cu măsură, ceai, chisel, sucuri de fructe şi legume cu măsură, pîine fără sare, cartofi, orez, gris, paste făi­noase, zarzavaturi, legume, fructe, carne, paste (acestea vor fi fierte, apoi prăjite), de două-trei ori pe săptămană, peşte de rau (şalău, lin, crap, păstrăv), ouă (în ateroscleroză, gălbenuş cu măsură), branzeturi nesărate, budinci, omlete, grăsimi, supe de lapte, zarzavaturi şi fructe în cantitate limitată, deserturi fără bicarbonat de sodiu, gelatine, cre­me, marmeladă, dulceaţă, sosuri de zarzavat, sare, nu mai mult de 5 g pe zi, ierburi aromatice.
Alimente nepermise: Băuturi alcoolice, cafea, lichide peste cantităţile permise, carne mai des de două-trei ori pe săptămînă (în ateroscleroză), peşte de mare, peşte sărat, afumat, ouă prea multe, creier (în ateroscleroză), branzeturi sărate, grăsimi prea multe (în ateroscleroză), supe de carne, de oase, sare la prepara­rea mîncării, bicarbonat de sodiu la aluaturi, sosuri de carne.

Norme generale:
Se vor da mese cantitativ reduse şi frecvente.
Bolnavul nu va bea în timpul mesei.
Se recomandă o zi pe săptămînă regim de crudităţi (salate, fructe, sucuri de fructe).
Toate felurile vor fi pregătite fără sare; se vor permite 5 g sare pe zi, care se vor da în mîna bolnavului să şi-o adauge la masă.

 

Bolile inimii si dieta alimentara

 

 

 

 

 

 

Bolile inimii.

 

 

 In prevenirea arterosclerozei coronariene, de exemplu, regimul alimentar este de cea mai mare importanţă, întrucît, de obicei, bolnavul mai suferă şi de alte boli sau tulburări de nutriţie (diabet zaharat, obezitate etc.).

Studiile epidemiologice şi observaţiile clinice făcute pe cazuri de ateroscîeroză coronariană au dovedit rolul alimentaţiei în producerea unor tulburări în distribuţia în sînge şi ţesuturi a grăsimilor. Aceasta se referă atît la cantitatea, cît şi la felul grăsimilor ingerate. Dar cu toate că se dă o importanţă deosebită ingerării de grăsimi, nu orice grăsime măreşte nivelul lipidelor din serul sanguin.

Pentru prevenirea accidentelor cardiace se indică respectarea unei diete alimentare în care grăsimile să nu depăşească 30 % din totalul caloriilor pe 24 de ore. Se recomandă în schimb consumarea acizilor graşi nesaturaţi şi înlocuirea grăsimilor animale cu cele nesaturate, vegetale sau de peşte. De asemenea se vor reduce din alimentaţie ouăle, simntîna, untul, frişca şi derivatele din lapte gras (brînza de burduf), viscerele (creier, măduvă, ficat etc.), dar se permit, în cantităţile menţionate, uleiul din germeni de porumb, de măsline şi de floarea soarelui.

aie pofta de mîncare, ci se va obţine slăbirea printr-un regim hipocaloric şi hipo-sodat.

Important în dieta cardiacilor:

— Sarea va fi redusă, nu însă interzisă, permiţîndu-se 5 pînă la 8 g, care va fi întrebuinţată în timpul mesei, mîncărurile fiind pregătite fără sare.

— Poate fi întrebuinţată în orice cantitate sarea fără sodiu, care se vinde în farmacii, mai ales că ea este bogată în ioni de potasiu, necesari unei bune funcţionări a muşchiului cardiac.

Printr-un regim bogat în albumine şi limitat în hidraţi de carbon se poate obţine o scădere progresivă în greutate. Cazurile de obezitate consecutiv unor disfuncţii endocrine sînt relativ rare şi acestea vor fi corectate de specialişti, căci unii hormoni pot influenţa, în plus sau în minus, activitatea cardiacă, ducînd la apariţia sau înmulţirea acceselor de angină pectorală sau la instalarea insuficienţelor cardiace. S-a constatat faptul că 90 % din cazurile de obezitate au drept cauză principală alimentaţia în exces. Deci, dietetica are valoarea unui tratament cauzal în această afecţiune.

Predispoziţia la obezitate este o realitate la persoanele cu o anumită constituţie neuroendocrină şi un anumit temperament; de aceea se impune o supraveghere a acestora pe tot timpul vieţii. Dacă îngrăşarea la aceste persoane se produce foarte uşor, slăbirea este mult mai dificilă.

— La persoanele grase, dacă scad în greutate în urma micşorării numărului de calorii din alimentaţie, se constată scăderea colesterolului din sînge, precum şi a lipoprotenelor, care contribuie la formarea aterosclerozei.

 

 

 

 

 

Hidranţii de carbon care intră în cea mai mare parte în compoziţia pastelor făinoase, a pîinii, precum şi a dulciurilor sub orice formă, pot fi mai larg folosiţi în alimentaţia cardiacilor, cu condiţia ca numărul de calorii să nu depăşească limitele admise. Hidraţii de carbon din legume şi fructe, fiind cel mai greu de asimilat (în afara celor din struguri şi din merele foarte dulci), pot fi folosiţi mai larg în alimentaţia dietetică.

Cu privire la substanţele proteice (albuminele), care sînt elementele reparatoare ale ţesuturilor şi au o mare acţiune dinamică, datele obţinute pînă în prezent nu sînt destul de convingătoare în privinţa rolului lor în dezvoltarea aterosclerozei. Nu se va reduce deci cantitatea de albumine din alimentaţia bolnavilor de ateroscîeroză. Se permit 80—100 g albumine, sub formă de lapte degresat, brînză de vacă, carne şi chiar ouă.

— Carnea se recomandă să fie consumată fiartă. Trebuie ştiut că un regim deficitar în proteine contribuie la acumularea colesterolului în organism, favorizînd dezvoltarea aterosclerozei. Astăzi se vorbeşte mai mult de scăderea numărului de calorii din hrană, indiferent de alimentele ingerate, decît-de originea acestora.

— Dieta trebuie să fie individualizată avîndu-se în vedere starea de nutriţie, felul de viaţă şi metabolismul bolnavului. In mod practic se recomandă stabilirea numărului de calorii din raţia alimentară, ţinînd seama de greutatea bolnavului, care trebuie urmărită periodic, ştiut fiind că ateroscleroza se întîlneşte mai frecvent la persoanele grase, decît la cele slabe.

— Obezitatea este unul dintre factorii importanţei de risc în producerea sau recidivarea infarctului.

— Un cardiac care a avut recent un infarct miocardic se găseşte într-o fază evolutivă a aterosclerozei, deci măsurile de ordin alimentar sînt de importanţă capitală. El nu va fi însă înfometat, întrucît s-a observat apariţia frecventă a infarctului miocardic la persoanele obeze supuse unei slăbiri prea bruşte.

La un bolnav care a suferit un infarct micardic şi nu este obez este important nu atît restricţia alimentară, cît modul de preparare a alimentelor. Acesta trebuie să uşureze digestia.

— Se ştie că mîncării i se poate da gust, chiar cînd este preparată fără sau cu puţină sare, şi prin adăugarea fără abuz a unor dintre condimentele permise: piper, oţet, usturoi, ceapă, pătrunjel, boia etc.

— Persoanelor obişnuite să bea vin sau bere le este permisă doar o cantitate de 50—100 ml vin sau 100 ml bere la masa principală.

Cercetările au arătat că o cantitate mai mare de vin, alături de un regim redus în hidraţi de carbon şi albumine, este însoţită de o creştere a grăsimilor în sînge, care favorizează dezvoltarea aterosclerozei. De asemenea, celor care au obiceiul să bea cîte o cafea le reamintim că pot bea din cînd în cînd cîte 50 ml cafea.

Atenţie !

— Consumarea cu regularitate şi în cantităţi mari a cafelei creează condiţii favorizante pentru ateroscleroză, întrucît cafeina are un efect excitant asupra sistemului nervos central şi determină creşterea grăsimilor în sînge.

Desi chiar pentru medici, problema fumatului este destul de controversată, tununul trebuie abandonat, deoarece, pe lîngă efectul iritant asupra căilor respiratorii, s-a dovedit că măreşte şi numărul bătăilor inimii şi produce o strîngere a arterelor, evidenţiată la extremităţi.

Apele minerale sînt în general admise: cele sărate şi bogate în săruri de sodiu, bicarbonat, fosfat şi citrat vor fi folosite cu restricţie. Dietele antiaterosclerotice influenţează favorabil, în marea majoritate a cazurilor, evoluţia aterosclerozei, afecţiune care nu mai este considerată incurabilă şi ireversibilă. Astăzi se poate vorbi de un tratament si de o profilaxie a acestei boli. In concluzie, trebuie reţinute ca norme de alimentaţie: mese reduse cantitativ, dar mai frecvente, fără sare şi cu lichide puţine, iar o zi pe săp-tămînă un regim de crudităţi format din salate şi fructe.

Insuficienta renala cronica - igiena si dieta alimentara

Orice boală de rinichi netratată la timp duce la insuficienţă renală cronică

. Apariţia simptomelor caracteristice ale acestei boli este tardivă; ea se instalează treptat, trecând prin diferite faze, înainte de a ajunge la cea avansată, când este nevoie de o intervenţie medicală riguroasă. Trebuie avut în vedere că atât tratamentul medicamentos, cât şi cel igieno-die-tetic se cer aplicate în raport cu faza sau stadiul respectiv, care poate fi stadiul de compensare deplină, de retenţie compensată sau de retenţie decompensată.
In articolul de faţă ne vom limita numai la prezentarea regimului igieno-dietetic în cazurile de insuficienţă renală cronică. Şi precizăm că prin aplicarea acestor reguli nu înseamnă că ne putem dispensa de tratamentul medicamentos, ci doar că este necesar ca bolnavul să cunoască mecanismul intim al acestui regim. Cunoscându-l, el va avea încredere în eficacitatea sa şi-l va respecta cu stricteţe. In cazul în care acest regim nu dă rezultatul scontat, se recurge şi la tratamentul medicamentos.
Regimul igieno-dietetic trebuie să urmărească trei obiective:
a — să solicite mai puţin rinichiul
b — să-l suplinească în funcţiile sale
c — să înlăture tulburările rezultate din insuficienţa lui.
Cea mai mare parte din munca rinichiului, aşa cum se ştie, are ca scop eliminarea reziduurilor (cataboliţi) rezultate din metabolismul substanţelor proteice (albuminoide) şi obţinerea unei funcţii renale de concentrare, necesară unei bune eliminări a deşeurilor din organism. Se ştie, de asemenea, că un regim, hiperproteic agravează leziunile renale (prin suprasolicitare funcţională). De aici rezultă necesitatea reducerii reziduurilor (cataboliţi) azotate sosite la rinichi (spre a fi eliminate), atât prin diminuarea aportului proteic din alimentaţie, cât şi prin reducerea catabolismului proteic endogen şi obţinerea unei cantităţi normale de urină (diureză bună), care să asigure eliminarea produselor de catabolism azotat. Acestea se vor obţine prin:
a — repaus (fizic şi psihic)
b — evitarea solicitărilor anormale
c — dietă.
Repausul la pat este absolut necesar, mai ales în stadiul de retenţie decompensată. Se ştie că efortul fizic creşte arderile din organism şi în consecinţă măreşte cota de cataboliţi azotaţi care trebuie eliminaţi. Repausul la pat măreşte şi puterea de filtrare a rinichiului. în stadiul de compensare deplină însă (cu uree sanguină normală) este indicat un oarecare grad de activitate corporală, deoarece ea influenţează favorabil starea generală. Unui astfel de bolnav i se poate da un prognostic favorabil, ceea ce-i va crea o bună stare psihică. Trebuie remarcat că nu puţini sunt bolnavii care depun până înaintea stadiului final al bolii o oarecare activitate fizică şi psihică, uneori în deplină necunoştinţă a suferinţei lor. Este bine ca, chiar în stadiul incipient al insuficienţei renale, bolnavul să respecte în cursul zilei perioade de repaus de 1—2 ore, după mese, la pat sau în fotoliu, iar în cursul nopţii un somn de 8 ore.
Regimul alimentar se va conduce după aceleaşi principii de cruţare a funcţiei renale.
Dieta trebuie să aducă puţine proteine, pentru a nu creşte concentraţia pro-duşilor de catabolism azotat, suficiente calorii, pentru a nu exagera catabolismul proteinelor endogene, suficiente lichide, pentru a asigura o bună diureză, şi sare suficientă pentru menţinerea diurezei şi posibilităţilor de concentrare, dar nu prea multă, pentru a nu solicita excesiv rinichiul.









Atenţie, bucătari şi gospodine!
In dieta insuficienţei renale cronice nu se vor suprima complet substanţele albuminoide sau proteice:
— carnea
— brânzeturile
— ouăle
— laptele
Altfel există riscul creşterii catabolismului proteic endogen, care duce la slăbirea organismului.
în stadiul de compensare deplină se permite 1 g proteine pentru 1 kg greutate corporală.
De exemplu, unui bolnav în greutate de 70 kg îi sunt necesare 70 g proteine pe zi, care se pot obţine din:
— 300—400 g carne de vită,
— 1 kg brânză de vacă sau iaurt,
— 500 g lapte dulce,
— 10 ouă.
Se înţelege că prin alcătuirea unui regim alimentar mixt se vor reduce cantităţile de mai sus la cifre acceptabile. în stadiul de retenţie compensată, aportul proteic va fi redus la 35 g/zi. Iar în cazul retenţiei decompensate, restricţia proteinelor trebuie coborâtă până la 25 g proteine/zi. în stadiul de uremie aportul proteic se va reduce, pentru scurt timp desigur, sub această cifră.
Se poate obţine un aport caloric adecvat, de 2 000—2 800 de calorii pe zi, prin consumul de glucide (zaharuri) şi în măsură mai mică prin grăsimi (cea 50 g pe zi). Dar şi glucidele sunt bogate în calorii: 300 g pâine albă=730 de calorii; 300 g macaroane=l 100 de calorii; 200 g zahăr sau miere=820 de calorii.
Bolnavul poate bea, în raport cu setea, circa 1 500—2 000 ml lichide pe zi, sub formă de apă, ceaiuri îndulcite, limonada etc.
Lichidele băute nu trebuie să depăşească posibilităţile de eliminare ale rinichiului, căci altfel se instalează o retenţie de apă, uşor de apreciat prin creşterea greutăţii corporale, apariţia edemelor şi prin măsurarea diurezei.
Orice pierdere extrarenală de lichide, prin transpiraţie, vărsături, diaree, cere o suplimentare a aportului lichidian, în raport cu cantităţile pierdute.
Sarea nu trebuie suprimată complet din astfel de meniuri, ci se pot consuma zilnic circa 5—6 g, ea fiind necesară unei bune diureze. Dacă bolnavul prezintă edeme, adică umflături ale picioarelor şi pleoapelor, dacă are o tensiune arterială mare, superioară cifrelor de 15/9 mm Hg, sau semne de insuficienţă cardiacă, va consuma numai 1—2 g sare pe zi, cantitate permisă în toate circumstanţele.
In acest caz, bucătarii şi gospodinele vor folosi, pentru a da gust alimentelor preparate: lămâie, oţet, suc de roşii, scorţişoară, mărar, pătrunjel, tarhon şi eventual sare fără sodiu.
Important! Aceste alimente fiind deficitare sau lipsite de vitamine, se recomandă completarea acestora, cu excepţia vitaminei D2, prin administrarea orală sau injectabil.
Faţă de apetitul scăzut al bolnavului şi pentru a realiza un meniu agreabil se pot folosi produse care conţin puţine proteine, cum sunt legumele verzi, salata verde, cartofii, morcovii, sfecla, conopida, varza dulce sau roşie, varza de Bruxelles, spanacul, andivele, castraveţii, roşiile, ciupercile proaspete, fructele, compoturile, jeleurile, diferite produse zaharoase şi grăsimile.
Pentru conţinutul lor relativ bogat în proteine şi cu mare putere calorică se admit, dar numai în cantităţi moderate, pâinea de grâu şi de secară, pastele făinoase, brioşele, biscuiţii, prăjiturile uscate, orezul, budincile, fasolea albă, mazărea, lintea, laptele şi brânzeturile nefermentate, iaurtul, alunele, nucile, migdalele, smochinele uscate, ouăle, carnea proaspătă de porc sau de vacă, peştele da apă dulce.
Pentru conţinutul lor bogat în proteine şi pentru concentraţia mare de fosfaţi, sulfaţi şi sare, sunt complet interzise conservele, mezelurile (cu excepţia şuncii de casă, fără sare), vânatul, crustaceele, peştii de mare, carnea de viţel, de miel şi de oaie, organele, brânzeturile fermentate, condimentele şi băuturile alcoolice.
Desigur, prezentarea acestui tablou schematic permite variaţii largi în realizarea dietei alimentare şi adaptarea ei după gustul bolnavului şi în raport cu rezultatele ameliorative constatate pe parcurs. Depinde şi de grija şi măiestria bucătarului!