Plăcinte à la Maramureș

Cum week-end-ul trecut am dat o fugă până la țară, am profitat de ocazie și i-am cerut bunicii soțului meu rețeta de plăcinte, fiindcă la ea am mâncat cele mai bune plăcinte din viața mea. Că-s cu brânză de vaci sau de oaie, că-s cu varză  sau cu verdeață, cu dulceață, cu mere sau doar cu zahăr, plăcinte ca și-a ei n-am mai mâncat nicăieri.

Fiindcă n-am mai făcut plăcinte până acum, am vorbit cu Iasmina, care are ceva experiență în domeniul ăsta, și-am pus-o de-o „plăcintă party” . Numai că ea obișnuia să facă aluatul la mașina de făcut pâine, iar eu țineam cu tot dinadinsul să încerc să-l frământ eu, așa că am făcut două aluaturi, unul la mașina de făcut pâine, și unul „manual”. Noi am făcut plăcinte cu brânză de oaie și cu brânză de vaci, dar se pot face și cu cartofi, varză, verdeață, dulceață, zahăr, mere, cu brânză și mărar sau chiar simple. Aluatul e mereu același.

Pentru  

 

aluatul făcut la mașină 

aveți nevoie de:

• 750 g făină;

• un ou;

• 2 linguri de lapte praf;

• 2 lingurițe de sare;

• 2 linguri de zahăr;

• 2 lingurițe de drojdie uscată;

• 2 linguri de ulei;

• 450 ml apă.

Aici nu mai dăm explicații, că știți ce aveți de făcut .

Ingrediente pentru aluat frământat „manual”:

• 500 g făină;

• 25 g de drojdie proaspătă;

• o linguriță de zahăr;

• o linguriță de sare;

• 300 ml lapte (sau apă),

• un ou.

Drojdia se amestecă într-un pahar cu zahărul și cu puțin lapte călduț (vreo 30-50 ml) și se lasă câteva minute să crească.

Între timp, puneți făina într-un castron și faceți un „cuib” la mijloc unde veți pune oul și sarea, iar după ce crește, și drojdia.

E foarte important ca laptele pe care-l veți folosi la frământat să nu fie rece, ci un pic călduț.

După ce puneți și drojdia începeți să frământați, turnând din când în când câte un pic de lapte, până se încorporează toată făina. Se frământă până când aluatul nu se mai lipește de pereții castronului. Dacă vedeți că aluatul continuă să fie lipicios, mai adăugați un pic de făină și frământați în continuare.

După ce terminați de frământat, acoperiți castronul cu un prosop și așezați-l undeva lângă o sursă de căldură, cel puțin 30 de minute, până crește. Noi, de exemplu l-am pus lângă un calorifer.

Între timp se fărâmițează brânza, și eventual se sărează un pic.

Spre deosebire de cea de oaie, care se lasă așa, în cea de vacă se pune un ou.

După ce a terminat de dospit aluatul, se rup bucăți cam cât interiorul pumnului. Bucățile de aluat se rotunjesc în palmă, iar apoi se întind cu sucitorul.

Brânza se pune în mijlocul bucății de aluat, iar apoi se „împătură”, trăgând marginile către mijloc, precum în imaginea de mai jos, după care se întinde din nou cu sucitorul.

Se mai lasă să crească vreo 10-15 minute, după care se pun la prăjit, în câteva picături de ulei. Se prăjesc pe ambele părți, iar apoi se așează pe-o farfurie și se acoperă cu un prosop.

Se servesc pot servi așa, sau cu smântână.

O chestie pe care am observat-o este că plăcintele prăjite pe aragaz nu ies niciodată la fel de bune ca cele prăjite pe șpor (sobă), dar din păcate la oraș nu prea mai avem așa ceva