Gene Sarazen

 

 

 

In Cartea de aur a golfului de peste Ocean, lui Gene Sarazen campionul, lui Gene Sarazen inovatorul i se cuvine una dintre primele pagini. Cel dintai jucator din istorie detinator al unui Mare slem al carierei a ramas o prezenta impunatoare chiar si atunci cand trecusebine de 90 de ani.

Fiu al unui tamplar italian din Roma, a abandonat scoala in clasa a VI-a, nevoit sa suplimenteze veniturile familiei culegand fructe sau vanzand ziare. La 15 ani, o afectiune medicala provocata de mediul insalubru in care lucra in orasul lui natal, Harrison, l-a determinat sa se orienteze catre un job in mijlocul naturii, acela de caddy la un club de golf din apropiere. Pasul catre profesionisti l-a facut la 19 ani, prilej cu care si-a schimbat si numele, din Eugenio Saraceni, in Gene Sarazen. Pentru ca “suna mai a jucator de golf”. in anii ‘20, rivalitatea lui cu Bobby Jones si Walter Hagan a crescut interesul pentru golf in lumea intreaga, Gene Sarazen gustand din felia lui de succese: titlurile de la US Open, din 1922, si PGA Championship, in 1922 si 1923. insa, o perioada, mai interesat de castigurile de ordin financiar decat de victoriile in turnee de prestigiu, Sarazen s-a rezumat la aparitii in show-uri demonstrative. si, intr-adevar, buzunarele lui s-au umplut: a devenit cel mai bine platit sportiv al lumii. In timp, preocuparile lui s-au extins dincolo de jocul in sine. Din nevoia de a-si imbunatati prestatiile din bunker, a inventat sand wedge-ul modern, crosa pe care a introdus-o in premiera in competitii, folosind-o la British Openul din 1932, pe care l-a si castigat. In paralel cu “iron-ul de nisip”, a gandit si o noua tehnica, aceea prin care crosa ia contact cu nisipul cu cativa centimetri in spatele mingii, tehnica ce s-a dovedit revolutionara pentru tot jocul la mica distanta. Mai tarziu, tot Sarazen a fost cel care a facut lobby pentru largirea diametrului cupei cu aproape 10 cm, insa propunerea a ramas doar pe hartie.

Inceputul anilor ‘30 a fost al lui Sarazen. Memorabila ramane ultima lui victorie la Masters, in 1935. si nu atat datorita rezultatului final in sine, cat prin prisma “loviturii care a facut inconjurul lumii”, asa cum a fost denumita executia exceptionala din runda finala, de la cupa 15 (par 5), o reusita de la nu mai putin de 205 m, echivalenta cu un rarisim dublu eagle. O performanta incredibila, mai ales ca alonja nu era punctul lui forte: Sarazen nu masura in inaltime decat 1,66 m! Peste timp, chiar daca steaua lui incepuse sa apuna, recomandat de performantele trecutului, a continuat sa fie acceptat in marile competitii. Ajunsese la 60-70 de ani si tot incerca sa-si depaseasca limitele, impotriva unor adversari carora le putea fi tata sau chiar bunic. Era chiar caraghios, cu pantalonii lui peste care isi tragea sosetele, conform modei de la inceputul secolului. insa nimeni nu-si putea permite sa rada de el, mai ales ca, in 1973, la varsta de 71 de ani, la a 50-a aparitie la British Open, Sarazen a izbutit o lovitura hole-in-one! Longeviv, italo-americanul a detinut si cel mai indelungat contract din istoria sportului. Intelegerea semnata in 1923 cu o firma de echipament s-a intins pana la moartea sa, in 1999. Mai avem o dovada a aprecierii de care s-a bucurat pana in ultima clipa a vietii Gene Sarazen: impreuna cu Byron Nelson si Sam Snead, a dat an de an, din 1981 pana in 1999, lovitura de incepere a Mastersului. Golful va trai si fara Gene Sarazen, dar pe green-uri urmele pasilor lui raman de-a pururi imprimate.